Bianca Opriș
Fondatoare Legisman, autoare, avocată
În holul rece al unei secții de poliție, un adolescent de 16 ani își privește îndelung palmele, încercând să înțeleagă cum o simplă „provocare” între prieteni se poate transforma într-un dosar penal. Ceea ce pentru el părea o glumă sau un gest de rebeliune se numește, în ochii legii, distrugere.
În liniștea apăsătoare a acelui moment, cuvinte precum responsabilitate, răspundere sau consecințe capătă o greutate nouă. Pentru prima dată, legea nu mai este o noțiune abstractă; devine o realitate care îi limitează orizontul.
Prima întrebare care apare adesea în astfel de situații este: „Cum îl sancționăm?”. Dar, ca societate, poate că ar trebui să ne întrebăm mai întâi de ce acest tânăr ajunge să înțeleagă legea abia în momentul în care ea se manifestă sub forma unei pedepse.
Atunci când primul contact real cu autoritatea este unul punitiv, legea riscă să fie percepută ca un adversar. Înțeleasă doar ca o listă de interdicții, ea devine, pentru tânăr, o constrângere, nu un reper.
„Nu-i corect!”
Copiii întâlnesc regulile cu mult înainte de a auzi cuvântul „drept”. Le descoperă în jocurile din fața blocului, în împărțirea jucăriilor sau în micile conflicte de la grădiniță. În astfel de momente apare inevitabil o reacție pe care orice părinte sau profesor o recunoaște imediat: „Nu-i corect!”.
Aceasta nu este o simplă nemulțumire; ea exprimă instinctul de dreptate. Copiii simt rapid când cineva trișează sau când regulile nu sunt aceleași pentru toți și învață că, fără reguli acceptate de fiecare, jocul se destramă, iar încrederea dispare. Astfel, aceste experiențe devin prima lor școală de drept; acolo începe să se contureze și primul lor „contract social”.
Puterea de a alege
Legea este percepută adesea ca o listă de interdicții și obligații. Pentru un spirit tânăr, orice regulă impusă poate unde deveni o invitație la rebeliune.
Însă educația juridică timpurie, realizată cu empatie și claritate, poate schimba această perspectivă. Ea îl ajută pe copil să înțeleagă sensul regulilor, rolul lor în viața de zi cu zi și să descopere că fiecare alegere are propriile consecințe:
- alegerea de a respecta regula – care creează încredere, oferă siguranță și păstrează libertatea și demnitatea;
- alegerea de a ignora regula – care poate aduce o satisfacție de moment, dar restrânge libertatea pe termen lung.
Prezentată astfel, legea devine un aliat: respectarea ei nu mai este o îngrădire, ci garantul libertății.
Filosofia Legisman
În România, Asociația Legisman pentru Educație și Dezvoltare propune o abordare a educației juridice centrată pe empatie, experiență și înțelegere. Filosofia programului pornește de la o observație simplă: copiii descoperă sensul dreptății atunci când înțeleg de ce există regulile, nu doar consecințele încălcării lor.
Copiii întâlnesc ideea de corectitudine în experiențele lor cotidiene în relațiile cu ceilalți, în gestionarea unui conflict sau în împărțirea responsabilităților. Pornind de la aceste situații familiare, programul îi ajută să înțeleagă treptat modul în care regulile susțin conviețuirea într-o societate.
În acest proces, educația juridică se întâlnește cu dimensiunea morală, socială și civică a dezvoltării copiilor. Conceptele din aceste domenii sunt adaptate nivelului de înțelegere al ciclului primar și integrate într-o abordare care pune accentul pe înțelegerea sensului regulilor, a responsabilității și a consecințelor propriilor alegeri.
Scopul nu este formarea unor mici juriști, ci a unor tineri capabili să facă o pauză între impuls și acțiune. În acel moment de reflecție se naște alegerea conștientă – iar odată cu ea apar responsabilitatea și libertatea interioară.
Un parteneriat pentru viitor
Holul secției de poliție devine adesea locul unde, privind înapoi, înțelegem cât de devreme începe prevenția adevărată. Ea prinde rădăcini în momentele de conectare autentică, în răbdarea cu care formăm caracterul și în clipele în care învățăm, împreună, să cântărim consecințele înainte ca impulsul să devină o decizie definitivă.
Educația juridică timpurie așază o fundație invizibilă sub pașii unui tânăr, transformând regulile într-o hartă personală. Atunci când, de mic, înțelege de ce există o normă, capătă încrederea de a naviga prin alegerile vieții fără a-și pierde direcția. Este o formă de pregătire care îi permite să privească spre viitor cu încredere.
Libertatea se simte cel mai bine atunci când este însoțită de integritate. Ea se confirmă zi de zi, în gesturi mărunte și în hotărârile luate cu gândul la cine vrem să devenim.
Un parteneriat adevărat între generații începe atunci când le oferim celor tineri resursele necesare și libertatea de a-și alege drumul.
Revista Psychologies Aprilie-2026
